Sondaj CURS ianuarie 2026: AUR pe primul loc în preferințele electorale, cu 35%. Percepția publică: România merge într-o direcție greșită

Un sondaj de opinie realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), în luna ianuarie 2026, indică o poziționare clară a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) în fruntea clasamentului politic, în cazul în care alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare. Formațiunea este creditată cu 35% din intențiile de vot, un scor care o plasează la distanță semnificativă față de celelalte partide și confirmă consolidarea sa ca principal actor politic al momentului.

Pe locul al doilea se situează Partidul Social Democrat, cu 23% din opțiunile electoratului, în ușoară creștere față de luna decembrie 2025. Podiumul este completat de Partidul Național Liberal, care ar obține 18% din voturi, înregistrând o ușoară scădere comparativ cu sondajul anterior. Uniunea Salvați România este cotată cu 10%, continuând trendul de creștere lentă, dar constantă.

Uniunea Democrată Maghiară din România și SOS România se află la egalitate, fiecare cu câte 5% din intențiile de vot, în timp ce Partidul Oamenilor Tineri ar întruni 2%, la fel ca alte formațiuni mai mici, încadrate la categoria „Altul”.

Distribuția completă a intențiilor de vot este următoarea:

• AUR – 35% (același scor ca în decembrie 2025)

• PSD – 23% (22% în decembrie)

• PNL – 18% (19% în decembrie)

• USR – 10% (9% în decembrie)

• UDMR – 5% (constant)

• SOS România – 5% (constant)

• POT – 2% (3% în decembrie)

• Altul – 2%

Dincolo de opțiunile electorale, sondajul scoate în evidență o percepție profund negativă asupra direcției în care se îndreaptă România. Nu mai puțin de 76% dintre respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 19% apreciază că evoluția este una bună. Alți 5% nu au o opinie clar formulată.

Acest dezechilibru major între percepțiile negative și cele pozitive reflectă un nivel ridicat de nemulțumire socială, neîncredere în clasa politică și frustrare colectivă față de modul în care sunt gestionate problemele economice, sociale și instituționale. Contextul explică, în mare măsură, creșterea formațiunilor percepute ca anti-sistem și volatilitatea tot mai mare a electoratului român.

Metodologie:
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de respondenți, populație adultă rezidentă din România (18 ani și peste). Datele au fost colectate prin metoda CATI, în perioada 14–23 ianuarie 2026, pe un eșantion probabilist, multistadial și stratificat. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost validate pe baza statisticilor INS și ponderate în funcție de structura de vârstă a electoratului.